Inventarul de Depresie Beck (Beck Depression Inventory, BDI) este unul dintre cele mai cunoscute și folosite instrumente de autoevaluare pentru depresie, dezvoltat de psihiatrul Aaron T. Beck. Există în mai multe versiuni — BDI, BDI-IA și BDI-II fiind cele mai răspândite — versiunea BDI-II fiind cea mai actuală și mai frecvent utilizată în practica clinică contemporană.
Structura chestionarului BDI-II
BDI-II conține 21 de itemi, fiecare reprezentând un simptom sau o atitudine asociată depresiei (tristețe, pesimism, sentimente de vinovăție, oboseală, modificări ale somnului și apetitului, gânduri de autovătămare etc.). Pentru fiecare item, respondentul alege una dintre cele 4 afirmații care descriu cel mai bine starea sa din ultimele două săptămâni, fiecare afirmație fiind notată de la 0 la 3.
Cum se calculează scorul
Scorul total se obține prin însumarea punctajelor obținute la cei 21 de itemi și variază între 0 și 63 de puncte.
Interpretarea scorului BDI-II
| Scor total | Nivel de severitate |
|---|---|
| 0–13 | Minimă |
| 14–19 | Ușoară |
| 20–28 | Moderată |
| 29–63 | Severă |
Aceste praguri sunt cele standard pentru BDI-II și pot diferi ușor de cele folosite pentru versiunile mai vechi ale instrumentului (BDI sau BDI-IA), motiv pentru care este important să se cunoască exact versiunea administrată atunci când se interpretează scorul.
Itemul privind ideile suicidare
Similar altor instrumente de evaluare a depresiei, BDI-II include un item specific despre gânduri sau dorințe de autovătămare. Acest item necesită evaluare directă, indiferent de scorul total obținut, deoarece un răspuns pozitiv aici justifică o evaluare imediată a riscului suicidar, separat de interpretarea generală a severității depresiei.
Diferențe între BDI, BDI-IA și BDI-II
Versiunea originală BDI și revizuirea BDI-IA folosesc un cadru temporal diferit (de regulă, starea curentă, nu ultimele două săptămâni) și itemii pot diferi ușor în formulare. BDI-II a fost actualizat pentru a se alinia mai bine la criteriile DSM pentru episodul depresiv major, motiv pentru care este versiunea recomandată în practica clinică actuală.
Limitele instrumentului
BDI-II este un instrument de autoevaluare și screening, nu un instrument de diagnostic definitiv. Scorul oferă o indicație asupra severității simptomelor raportate de persoană, dar diagnosticul de tulburare depresivă majoră necesită o evaluare clinică completă, care să excludă alte cauze posibile ale simptomelor (medicale, alte tulburări psihice, factori situaționali).
Cum se folosește în practică
BDI-II este util atât pentru evaluarea inițială, cât și pentru monitorizarea evoluției simptomelor depresive pe parcursul intervenției terapeutice. Administrarea repetată la intervale regulate permite urmărirea obiectivă a răspunsului la tratament, complementar observațiilor clinice din ședințe.